Exponate de maximafilie

sâmbătă, 8 octombrie 2016

Aniversările aviaţiei pe ilustrate maxime

La data de 7 octombrie 2016 a fost pusă în circulaţie seria de mărci poştale intitulată Aviație, Aniversări. De la Coandă la F-16. Emisiunea se compune din două mărci poştale (4,50 şi 15 lei) şi o coliţă dantelată (16 lei). A fost editat şi un plic prima zi, pus în vânzare cu preţul de 41 de lei. Preţuri speculative, extrem de mari şi fără legătură cu nevoile reale ale oficiilor poştale.
Detaliile despre produsele realizate le puteţi vedea aici.
După cum ne informează Romfilatelia, această emisiune este dedicată aniversării a 130 de ani de la nașterea lui Henri Coandă, 100 de ani de aviație de vânătoare în România și 65 de ani de aviație militară reactivă. În acest sens reţinem următoarele:
- La 7 iunie 1886 s-a născut, la Bucureşti, Henri Coandă, academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.
- La 1 septembrie 1916, pe aerodromul Pipera a început să funcționeze prima escadrilă de vânătoare a aviației române cu aparate Nieuport 11 (Franţa). Un an mai târziu aviația de vânătoare română a participat la marile bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz, iar în 1919 la campania din Ungaria.
- Primul zbor pe un avion de luptă cu reacţie a avut loc pe aerodromul Ianca, la 25 iunie 1951, pilot fiind maiorul Aurel Răican, pe un aparat de tipul Iak-23. În prezent, în lume există doar câteva avioane de acest tip, două dintre ele aflându-se în Bucureşti, expuse la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române. La 15 septembrie 1951 aceste avioane au intrat în Serviciul de luptă permanent. 

Întâmplător, sau poate nu?!, noua emisiune aniversară apare la mai puţin de trei săptămâni de la „Centenarul Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, alăturând astfel, în mod plăcut, două genuri de armă a căror dezvoltare s-a făcut în strânsă interdependenţă. Păcat că „sora” lor mai tânără Radiolocaţia, înfiinţată în anul 1955, lipseşte din această suită.

Folosind mărcile acestei emisiuni şi ştampila prima zi, am realizat mai multe ilustrate maxime din care trei sunt postate mai jos.

1. Ilustrată maximă „Avionul IAR-93”. Cartea poştală ilustrată a fost tipărită la FullColor, Bucureşti.
Primul avion cu reacţie realizat în România a fost IAR-93, avion de luptă subsonic pentru sprijin aerian apropiat, capabil să acţioneze pe terenuri sumar amenajate şi pe piste de iarbă. IAR-93 este un avion monoloc, bimotor, cu aripa sus, destinat misiunilor de cooperare și atac la sol, cu posibilități de interceptare a țintelor aeriene. Avionul a fost realizat în cadrul programului YUROM în colaborare cu fosta Iugoslavie şi a fost echipat cu un turboreactor Rolls-Royce Viper MK 633-47 construit în licenţă la Întreprinderea Turbomecanica. Primul zbor al prototipului a avut loc la data de 31 octombrie 1974, la Bacău. Zborul a durat 21 de minute, la manşă fiind colonelul Gheorghe Stănică. După terminarea tuturor zborurilor de încercare, avionul a intrat în producția de serie și în dotarea Forțelor Aeriene Române. Au fost fabricate 88 de bucăţi şi a fost scos din înzestratre în aprilie 1998.

Ilustrată maximă „Avionul IAR-93”

2. Ilustrată maximă „Avionul IAR-99”. Cartea poştală ilustrată a fost tipărită la FullColor, Bucureşti.
De pe site-ul oficial al Statului Major al Aviaţiei Militare, http://www.roaf.ro/, aflăm că IAR-99 este un avion de antrenament avansat şi atac uşor, fiind primul avion reactiv proiectat şi realizat integral în România. Prototipul a efectuat primul zbor la data de  21decembrie 1985. IAR-99 este un avion integral metalic, simplu din punct de vedere constructiv. A intrat în serviciul Forţelor Aeriene în anul 1988, are o bună manevrabilitate şi este considerat unul dintre cele mai bune avioane din clasa sa. Motorul turboreactor Rolls-Royce Viper, acelaşi care a echipat şi avionul de atac IAR-93, este robust şi fiabil,. Pentru protecţie, avionul este prevăzut cu o staţie de avertizare radar, dipersor de capcane termice si dipoli, precum şi container cu echipament pentru contramăsuri electronice.

Ilustrată maximă „Avionul IAR-99”

3. Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon”. Concordanţă triplă de imagine (timbrul, cartea poştală şi ştampila).
Avionul F-16 Fighting Falcon este un avion de luptă multirol . Dispune de comenzi de zbor electronice fly-by-wire (primul avion de luptă de serie echipat cu acest sistem), raport tracțiune-greutate supraunitar (începând cu variantele C/D), poate efectua viraje cu accelerație de 9g. În zbor manifestă stabilitate statică relaxată (negativă) şi, de aceea, nu poate fi pilotat fără sistemul computerizat fly-by-wire. Pe de altă parte, această instabilitate naturală îi conferă o manevrabilitate deosebită. În conformitate cu prevederile Legii nr. 240/2013, România va achiziţiona 12 avioane F-16 Fighting Falcon. Contractul, în valoare de circa 628 milioane euro cu TVA, încheiat între Guvernul României (prin Compania Naţională Romtehnica S.A.) şi cel al Republicii Portugheze a intrat în vigoare la data de 30 septembrie 2013. Primele şase aeronave au fost preluate de statul român la 28 septembrie 2016, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Baza Aeriană din Monte Real, Portugalia, în prezența prim-ministrului, António Costa, şi a ministrului apărării, José Alberto de Azeredo Lopes, din partea Portugaliei, respectiv a ministrului apărării naționale, Mihnea Motoc, din partea României. Avioanele au sosit în ţară la 29 septembrie, având la manşă piloţi români, şi vor fi operate de la Baza 86 Aeriană “Locotenent aviator  Gheorghe Mociorniță”, Borcea-Feteşti. Următorul lot de trei aeronave va fi livrat la sfârșitul acestui an, iar ultimele trei vor intra în înzestrarea Armatei României în anul 2017. Recent Dacian Cioloş, prim-ministrul României, a exprimat dorinţa Guvernului de a achiziţiona încă douăsprezece avioane de acest tip.
Surse:

Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon"
Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon"-verso



Să auzim de bine!
Alex M



2 comentarii:

  1. Avionul IAR-93 "Vultur", în versiunea inițială IAR-93A (cât și în versiunea IAR-93MB, adică dotat cu motor de bază, basic engine, de la versiunea IAR-93A, dar având fuselajul de la IAR-93B), este un aparat de zbor dotat cu două motoare Rolls-Royce de tip Viper MK 632-41 de 17,8 kN fără postcombustie. Versiunea îmbunătățită IAR-93B avea două motoare Viper Mk 633-47 cu postcombustie. România, în mod firesc, a dorit sa preia în licență un motor Rolls-Royce mai puternic cu care sa doteze acest avion în versiune monomotor, dar pentru că nu eram membru NATO (și eram - în fapt - niște inamici potențiali ai Vestului) ni s-a refuzat această variantă și ni s-au oferit motoare de putere mai mică pe care să le utilizăm în pereche la avionul pe care îl proiectasem. Avionul IAR-99 "Șoim", dotat cu un singur motor Mk 632-41M, are în mod firesc o viteză mai mică decât IAR-93 "Vultur", dar suficientă pentru un aparat de zbor avănd ca destinție principală aceea de avion de antrenament capabil să asigure misiuni de atac la sol precum și misiuni de recunoaștere. Am avut plăcerea să lucrez ca responsabil de contract încheiat cu întreprinderea "Turbomecanica" la realizarea sistemului traductor de temperatură al jetului de gaze de la motoarele Rolls-Royce Viper MK 632-41 și Viper Mk 633-47.

    RăspundețiȘtergere
  2. Vă mulțumesc pentru intervenția d-tră. documentată.

    RăspundețiȘtergere