Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (VII)

Postările anterioare: (I), (II), (III), (IV), (V) şi (VI)

Acţiunile militare prezentate în Actul 4 al Primului război daco-roman se desfăşoară în zona fortificată realizată de daci în Munţii Şureanu. 

Planşa nr. 32

Planşa nr. 32
Sus: Sistemului de fortificaţii din Munţii Orăştiei
şi itinerariile de deplasare a trupelor romane
Jos: Actul 4, Episodul 1, Scena 1

Ansamblul de aşezări si fortificaţii din Munţii Şureanu este cunoscut şi sub numele de Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei. Situate în sectorul central şi vestic al masivului, majoritatea cetăţilor sunt concentrate în bazinul râului Grădiştei, afluent al Mureşului. Cele șase fortărețe (Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte, Piatra Roșie - Luncani, Blidaru - Costești, Cetățuie -Costești, Căpâlna și Bănița), care au format sistemul defensiv, rămân realizări exceptionale ale civilizaţiei dacice, unice in Europa. Ele au fost incluse, in anul 1999, pe lista Patrimoniului Mondial Unesco. Sistemul de fortificaţii este realizat în concepţie unitară, având scopul de a apăra capitala religioasă, politică şi economică a Regatului Dac. Cetăţile controlau căile de acces spre Sarmizegetusa Regia, dinspre direcţiile de unde se putea aştepta un atac, iar alături de ele s-au dezvoltat şi aşezări civile, zona fiind în antichitate mai dens locuită decât în zilele noastre.

Pl. 32-detaliu sus.
Sistemul de fortificaţii din Munţii Orăştiei

În acest articol ne vom referi la episodul 1 al actului 4, intitulat "Traian conduce pătrunderea în preajma cetăţilor", care este reprezentat pe planşele nr. 32 - 35.

Planşa nr. 32 cuprinde scena 1 a acestui episod, "Cavaleria maură atacă", localizată în aproprierea cetăţii dacice Băniţa. Cetatea a fost construită în zona cea mai înaltă a dealului „Piatra Cetăţii” sau „Dealul Bolii”, care se află la limita vestică a bazinului văii Jiului (altitudine 904 m), pentru a bloca accesul dinspre sud spre Sarmizegetusa Regia. Dealul este înconjurat pe trei părţi de apele râului Băniţa şi oferea în mod natural posibilităţi de apărare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord unde au fost amplasate elementele de fortificaţie: ziduri de incintă, o platformă de luptă, 3 terase fortificate, un val de pământ şi piatră, un turn de apărare şi unul de veghe.
Pe cartea poştală putem identifica, în partea stângă, cavaleria maură care pătrunde pe două văi, probabil pasurile Vulcan şi Merişor, sub conducerea lui Lusius Quietus. Puteţi citi mai multe aici. Aceşti luptători călăresc fără a avea şa ori frâie. Dacii se retrag în pădure, sub conducerea prinţului lor (pileatus), purtătorul stindardului. 

Pl. 32-detaliu jos. 1. Cavaleria maură pătrunde pe două văi;
2. Dacii se repliază în pădure.

Scena 2 a episodului 1, reprezentată pe planşa nr. 33, se numeşte "Romanii înaintează" şi este localizată pe dealul Jigoru Mare. Pierderea cetăţii de la Băniţa a permis armatei romane să avanseze către capitala regatului, Sarmizegetusa Regia, fapt atestat de existenţa castrelor de marş romane de la Jigoru Mare si Comărnicel.

Planşa nr. 33. Actul 4, Episodul 1, Scena 2

În această scenă armata romană desfăşoară două acţiuni distincte: continuă înaintarea către Sarmizegetusa Regia şi construieşte un castru. Este vorba de un castru de marş amplasat pe Platoul Jigoru Mare de lângă satul Bănița. Fortificaţia, aflată la altitudinea de 1501 m, înconjoară vârful şi are formă de patrulater, cu laturile de nord şi sud de 310 m, iar cele de vest şi est de 240 m. Incinta castrului constă dintr-un val de pământ şi pietre. La exteriorul acestui val puternic se observă un şanţ de apărare, lat de aproximativ patru metri. Castrul, în condiţii bune de vizibilitate, are legătură vizuală atât cu Pasul Vulcan, cât şi cu castrele de pe Comărnicel şi cel de la Auşel.

Pl. 33-detaliu. 1. Trupe romane (auxiliari) patrulează şi continuă
înaintarea; 2. Trupe romane (legionari) construiesc un castru.

Cărţile poştale montate pe planşa nr. 34 au ca imagine scena 3 şi prima parte a scenei 4. Ele diferă prin localizarea acţiunilor: Castrul Vârful lui Pătru în "versiunea" clasică şi cel de pe Dealul Comărnicelu pentru versiunea "Florescu". Am explicat cele două moduri de abordare (versiuni) în prima postare.
Vârful lui Pătru (2130 m) reprezintă cel mai înalt punct al Munţilor Şureanu. Sub pisc, pe şaua Ocolu, care uneşte Vârful lui Pătru de Vârful Auşel (2009 m), este situat castrul roman, datând din anul 102. Acesta reprezintă cea mai înaltă construcţie militară de pe teritoriul României înaintea perioadei moderne, fiind situat la altitudinea de 1987 m, într-o zonă ferită de vânturi. Fortăreaţa are formă dreptunghiulară şi este realizată din valuri de pământ, având dimensiunile de 228/211/203/192 m (4,35 ha). 
Pe Vârful Comărnicel, la 1894 m altitudine, se găseşte un castru roman cu dublă incintă (300/195 m), având valuri de pământ şi şanţuri cu şicane în faţa porţilor.

Planşa nr. 34
Sus: versiunea "clasică"
Jos: versiunea "Florescu"

Imaginea de pe cartea poştală ilustrează: 
- Scena 3, în care Împăratul Traian primeşte închinarea a doi tarabostes daci (plan apropiat, stânga-sus);
- Prima parte a scenei 4 reprezentând: 
        - castrul imperial (planul al doilea, stânga), având deasupra porţii principale un turn din lemn şi două catapulte urcate pe zidurile de apărare, în care se concentrează legionarii în vederea plecării la atac pentru cucerirea unei cetăţi a dacilor ; 
        - un zid de apărare făcut din trunchiuri de copaci (agger), în spatele căruia soldaţii romani s-au adăpostit pentru a nu se expune în mod inutil (prim-plan); 
        - o catapultă (tormentum) a fost deja montată pe agger şi doi soldaţi o armează punând un proiectil în formă de săgeată (pilum catapultarium) cu o greutate foarte mare (prim-plan);
        - o pereche de catâri (stânga-jos); aceştia trag un car pe care este aşezată o altă catapultă (nu este în imagine).
        - o întreagă trupă de legionari (dreapta-sus), reprezentată prin 14 soldaţi complet înarmaţi, cu privirile spre dreapta, gata de a interveni în lupta pe care o vom avea reprezentată pe planşa următoare (nr. 35).

Pl. 34-detaliu. 1. Castru imperial; 2. Traian; 3. Doi tarabostes;
4. Fortificaţii de lemn (agger) pe care se găsesc maşini de aruncat

Planşa nr. 35 

Planşa nr. 35. Actul 4, episodul 1, scena 4 (ultima parte) 

În ultima parte a scenei este figurată bătălia din faţa cetăţii. Dacii, venind dinspre o cetate, arătată în colţul de sus din dreapta, cu palisade deasupra cărora doi comati mânuiesc o catapultă de acelaşi tip ca ale romanilor, atacă furioşi avangarda de trupe auxiliare romane, reprezentată prin 12 ostaşi. Doi pileaţi lovesc aprig cu săbiile lor încovoiate, în vreme ce, jos, un comat îl sileşte pe un auxiliar roman să facă  un pas înapoi, în poziţie de apărare. În spatele acestuia trupele romane contraatacă, doborând un comat căzut în genunchi, cu mâna dusă la rana primită în piept. 
Scena este localizată în zona cetăţii Piatra Roşie. Aceasta este situată la sud-vest de Sarmizegetusa Regia, pe un masiv stâncos izolat (832 m alt.), înconjurat din trei părți de prăpăstii amețitoare şi accesibil doar din partea estică. Cetatea are formă patrulateră, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevăzută cu cinci turnuri de apărare: patru situate în colţurile incintei, iar al cincelea la mijlocul laturii de est a fortificaţiei. În interiorul incintei au fost identificate vestigiile unei construcţii de lemn, ale cărei baze de piatră s-au păstrat integral. Pe coasta estică a dealului există o a doua incintă, cu ziduri din piatră de stâncă şi o palisadă. 

Pl. 35-detaliu. 1. Trupe romane; 2. Trupe dacice;
3. Palisadă cu o ballista instalată de daci. 

Să auzim de bine!

Alex M